Primul eveniment Dialoguri despre Educație – Managementul școlar – Perspective

admin/ aprilie 20, 2017/ Uncategorized/ 0 comments

În dimineața zilei de 19 aprilie, la Spațiul Public European din București, am dat startul seriei de dezbateri „Dialoguri despre Educație”, cu o discuție însuflețită, dar punctuală pe tema managementului școlar, a principalelor provocări și potențialelor soluții într-un domeniu cu un impact major asupra calității actului educațional.

La dezbatere ni s-au alăturat foarte mulți profesori, directori și experți din societatea civilă, marcând un debut promițător al modului de lucru și capacitare prin dezbatere si participare activă pe care îl promoveaza seria Dialoguri despre Educație.

Împreună cu și ghidați de Daniela Visoianu, președinta Coaliției pentru Educație, Dana Alexe, președinta Centrului pentru Politici Educaționale, Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, Departamentul Educație și Cercetare, Emi Beteringhe, vicepreședintele Coaliției pentru Educație și Liliana Romaniuc, președinta Asociația Română de Literație, am trecut de la diagnoza domeniului, la identificarea principalelor puncte nevralgice, dar mai ales a soluțiilor și direcțiilor în care ar trebui să mergem, atât în teorie cât și ținând cont de realitățile din teren. 

Daniela Alexe, președinta CPEdu, a deschis evenimentul prin prezentarea proiectului „Dialoguri despre educație: monitorizarea instituțiilor publice din educație, implicarea cetățenilor în luarea deciziilor”, proiect care își propune să monitorizeze domeniul educațional prin publicarea Observatorului Educației, să contribuie la capacitarea societății civile în formularea unor alternative viabile și fundamentate la strategiile și politicile publice existente în domeniul educației, precum și să înainteze subiecte pe agenda publică pentru a genera schimbare pozitivă.

În introducerea tematicii abordate cu această ocazie, Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, Departamentul Educație și Cercetare, a salutat inițiativa organizatorilor și a reiterat importanța esențială a creșterii calității resurselor umane în educație, în special la nivelul managementului școlar. Aceasta a specificat faptul că „Profesionalizarea managementului educațional” reprezintă tema unuia dintre cele șapte grupuri de lucru din cadrul proiectului România Educată . Grupul va dezbate modul în care managementul educațional poate fi  reformat pentru a garanta o autonomie reală și orientată spre rezultate în școlile și universitățile românești, tema fiind desemnată ca fiind prioritară în cadrul proiectului.

Strategiile elaborate de grupurile de lucru vor contribui la realizarea unei propuneri comune a Administrației Prezidențiale și a societății civile.

Daniela Vișoianu, președinta Coaliției pentru Educație, a vorbit despre inițiativele Coaliției pentru Educație în ce privește managementului școlar și integrarea acestuia în cadrul mai larg al schimbărilor necesare în domeniul educației, continuând cu prezentarea “Management școlar – și o cancelarie prietenoasă”, despre abordări și provocări în dezvoltarea tipului de management școlar conditie sine qua non a școlilor înalt performante. Resursele umane pot determina, într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creșterea calității educației, fiind propuse ca soluții pentru facilitarea unui impact pozitiv:

• Implementarea unor programe de dezvoltare profesională relevante pentru managerii instituțiilor de învățământ (v. comparatie standarde de competente/SO);
• Dezvoltarea și utilizarea unui sistem de evaluare a performanței educaționale în fiecare școală.
• Mai multe decizii să fie luate la nivel de școală (angajarea, dezvoltarea, formarea continua si concedierea cadrelor didactice, adaptarea/customizarea curiculumului, alegerea materialelor didactice/manuale, organizare școlară, dezvoltarea instrumentelor de evaluare).
• Participarea la procesul de planificare strategică a administrației locale (setarea bugetului si necesarului de personal al școlii, deschiderea/închiderea/dezvoltarea școlilor).
• Cheltuielile din educație trebuie comunicate și acceptate ca investiții ale statului.
• Finanțarea urmează elevul (așa cum este acum în Legea Educației Naționale), principiu care este însă însoțit de coeficienți și programe naționale compensatorii.
• Transparență 100% pentru toate cheltuielile efectuate în sistemul public de educație (inclusiv a sumelor alocate de către mediul privat în cadrul unor spații de deductibilitate fiscală) ➔ publicarea bugetelor și a execuțiilor bugetare, în formate accesibile, la nivelul tuturor entităților din sistemul public de educaț
• Să apropiem cât mai mult responsabilitatea alocărilor financiare de nivelul beneficiarilor direcți, programe de formare în management financiar pentru managerii din sistem.
• Dezvoltarea unor sisteme de guvernanță reale în fiecare școală, asistate de sisteme de management public stabilite consultativ.
• Reprezentarea echitabilă în Consiliul de Administrație a tuturor părților interesate (stakeholderi) în procesele de decizie și control – reprezentarea profesorilor, părinților, elevilor/studenților, administrației locale și comunității de afaceri din zonă/segmentul relevant.
• Directorii de școală să fie aleși de Consiliul de Administrație al școlii printr-o procedură competitivă. Pot fi externi școlii sau sistemului.
• Accesul la poziții în echipa de management a școlilor doar a acelor persoane care au urmat un program de formare profesională dedicat.
• Cel puțin o dată pe semestru să existe o întâlnire publică a Consiliul de Administrație (comunicată public și deschisă publicului) la care oricine interesat să poată participa.
• Consiliul de Administrație să aibă obligația dezvoltării strategiei de dezvoltare a școlii, a planificării activității, inclusiv planificare financiară multianuală, a întreținerii și raportării la un set de politici/standarde/ regulamente/indicatori.
• Corelarea remunerației personalului de conducere cu îndeplinirea obiectivelor strategice ale instituției educaționale pe care o conduc.
• Responsabilizarea unor agenții independente de Ministerul Educației cu evaluarea și urmărirea obiectivelor naționale determinate de aceasta viziune, care să funcționeze și ca instanțe de sesizare/apel față de eventualele abuzuri din sistem.

În continuare, doamna Liliana Romaniuc, președinta ARL, a prezentat la rândul său rezultatele cercetării sale privind managementului educațional din sistemul de învățământ preuniversitar din România (din perspectiva practicii educaționale), cu tema „Modele de management educațional în sistemul românesc de învățământ”. Aceasta a agumentat în favoarea profesionalizării funcției de director, prin nevoia de a regândi rolul școlii /al manangementului educațional în noul context al societății cunoașterii/informaționale.

Aceasta a identificat si prezentat ca soluții dezirabile:

• Inițierea unei cercetări pe un lot reprezentativ care să ne ofere o imagine cât mai apropiată de realitate cu privire la modelele de management educațional în sistemul românesc de învățământ;
• Identificarea nivelului de cunoaștere a elementelor ce definesc managementul educațional, dar și a diferitelor modele, cu beneficiile și riscurile pe care acestea le au;
• Corelarea acestor rezultate cu modelele de management educațional din alte sisteme educaționale și realizarea unor analize comparative care ar putea genera idei de dezvoltare și creștere a performanței manageriale la nivelul școlilor;
• Inițierea unui program național de formare a directorilor în domeniul managementului educațional, care să acopere nivelul de cunoștințe minime necesare exercitării funcției de director, dar și a competențelor fundamentale de management, corelate cu competențele cheie pe care le urmărim în dezvoltarea copiilor;
• Certificarea directorilor de către o entitate scoasă total de sub orice influență politică sau de orice altă natură, alta decât cea profesională. În acest fel s-ar putea realiza o abordare unitară a competențelor pe care directorii trebuie să le aibă în procesul de conducere a școlilor
• Participarea la programe de formare a membrilor consiliilor de administrație, dar și a coordonatorilor diferitelor comisii din școală
• Evaluarea activității manageriale după criterii profesionale, aceleași pentru orice școală din țară și validarea managerilor la fiecare 5 ani, așa cum se întâmplă în alte sisteme educaționale.

În cadrul sesiunii de dialog, invitații și-au exprimat principalele nemulțumiri privind propria experiență precum și modele de bună practică la care au avut acces sau pe care le-au dezvoltat. Conținutul discuțiilor, precum și sugestiile transmise prin intermediul formularului online vor face obiectul unor documente ulterioare de formulare a unei poziții privind managementul școlar.

Emanuel Beteringhe, vicepreședintele Coaliției pentru Educație, a completat sesiunea de identificarea a celor mai oportune și viabile soluții, vorbind despre profesionalizarea managementului școlar, avantajele și modelele deja existente care și-au dovedit eficiența.

Toate aceste idei precum și rezultatul dezbaterilor vor fi incluse în cadrul unui document de poziție pe tema managementului școlar și strategiilor propuse pentru îmbunătățirea acestuia, atât în teorie cât și pe teren, pe care îl vom disemina și promova