Dialoguri despre educație III – Studenții încotro? – Traiectoria profesională a tinerilor absolvenți

admin/ septembrie 28, 2017/ Uncategorized/ 0 comments

Centrul pentru Politici Educaționale (CPEdu), alături de Coaliția pentru Educație și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România au organizat pe data de 25 septembrie 2017, începând cu ora 15:30, la Spațiul Public European,  str. Vasile Lascăr nr. 31, București, cea de-a treia dezbatere din seria „Dialoguri despre educație” cu tema – „Studenții încotro? – Traiectoria profesională a tinerilor absolvenți”, înscrisă în calendarul de activități organizate sub egida Campaniei ”România educată” derulată de către Administrația Prezidențială.

La eveniment au fost prezenți peste 40 de reprezentanți ai mediului academic, ai studenților, mediului privat și societății civile. În prima parte a evenimentului, invitații au expus o serie de observații generale precum și specifice privind tema evenimentului, urmate de sesiunea de dezbatere cu participanții.

Astfel, evenimentul a debutat cu prezentarea activităților și evenimentelor desfășrate în cadrul proiectului “Dialoguri despre Educație: monitorizarea instituțiilor publice din educație, implicarea cetățenilor în luarea deciziilor”, de către Daniela Alexe, președinta Centrului pentru Politici Educaționale.

În continuare, pentru inițierea dezbaterilor și pentru generare unei susțineri fundamentate, argumentate a opiniilor expuse, Marius Deaconu, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România a prezentat concluziile unei analize despre angajabilitatea absolvenților de studii universitare din România.

Printre concluziile acestui studiu precizăm:

  • cifra de școlarizare a universităților nu este corelată cu solicitările pieței;
  • instituțiile de învățământ superior, în special cele private, se adaptează la cererile studenților (Medicina), respectiv la specializări care pot fi ușor autorizate de ARACIS (Științe economice). Dreptul/Științele administrative le îmbină pe ambele;
  • abia în acest an s-au făcut pași catre dezvoltarea unei culturi antreprenoriale în rândul studenților. E un domeniu cu un potențial enorm de dezvoltare;
  • cifra de școlarizare nu este in niciun fel corelata cu domeniile inteligente, prioritare pentru dezvoltarea României (ex IT). Acestea ar trebui încurajate;
  • interacțiunea universități-mediu de afaceri, deși obligatorie în vederea acreditării universităților, se realizează doar la nivel formal;
  • angajatorii au un cuvânt minor de spus în realizarea arhitecturii planurilor de învățământ, ceea ce poate conduce la probleme în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților.

Prezentarea analizei a dat curs unei dezbateri energice, beneficiând de un public cu perspective și experiențe diverse.

La dezbatere au fost invitați să ia cuvântul Sorin Mîndruțescu, CEO, Oracle România;
Carmen Buzea, Profesor universitar, Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Sociologie și Comunicare, membru CNSPIS, Ciprian Văcaru, președinte, Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical precum și Bogdan Murgescu, președintele Consiliului Național de Statistică și Prognoză în Învățământul Superior, prezent în public.

De asemenea, în cadrul dezbaterii, a luat cuvântul și Daniela Vișoianu, președinta Coaliției pentru Educație, organizație parteneră în cadrul proiectului, aceasta atrăgând atenția asupra perspectivei din punct de vedere demografic asupra tematicii, precum și asupra oscilării între orientarea spre tendințe viitoare și analiza măsurilor luate până în prezent. În acest context, doamna Vișoianu a accentuat importanța de a ne gândi la absolvenții de studii superioare ca, în primul rând, creatori de locuri de muncă, nu căutători de locuri de muncă, aceștia reprezentând doar un sfert din tinerii României.

Din rândul participanților au contribuit reprezentați din partea organizațiilor studențești, a organizațiilor precum Junior Achievement Romania, Fundația pentru Tineret a Municipiului București, Fundația Leaders, Consiliul Tineretului din România, Fundația Națională pentru Tineret, Asociația Tineri pentru Tineri, precum și reprezentanți ai centrelor de consiliere și orientare în carieră din cadrul universităților bucureștene.

Doamna Carmen Buzea a vorbit despre atractivitatea specializărilor facultăților, cum este stabilită aceasta și în funcție de ce public țintă. Aceasta a chestionat și modurile în care se poate face predicția nevoilor de pe piața forței de muncă în ce privește programele de studiu. Doamna profesoară a atras atenția și asupra ocupării locurilor de muncă potrivite absolvenților de studii liceale, de către absolvenți de universitate, supracalificarea celor din urmă la locul de muncă fiind o problemă esențială în ce privește angajabilitate și calitatea angajării.

Sorin Mîndruțescu, country leader Oracle, a contribuit cu o perspectivă provocatoare, încurajând alternative pornite din inițiativa individului, la încercarea de a negocia cu autoritățile statului politici publice favorabile angajării.

Ciprian Văcaru, președinte OTBNS, a adus în discuție instrumente precum legea internship-ului, instrumente de monitorizare a studenților în urma finalizării studiilor, accentuând importanța acestor instrumente de monitorizare și planificare a strategiei de dezvoltare a arhitecturii sistemului de învățământ superior.

În urma acestor expuneri, Daniela Alexe a prezentat principalele concluzii și a moderat dezbaterea cu participanții la eveniment. Într-o primă instanță, cei prezenți au adus în lumină, pe rând, principalele obstacole pe care le întâmpină elevii și studenții în parcursul lor profesional, ulterior discuția evoluând spre identificarea unor soluții și instrumente pentru generarea unui sistem coerent, realist care să țină cont de tendințele de pe piața forței de muncă, precum și de identificarea nevoilor și aspirațiilor tinerilor studenți.

O soluție rezultată în cadrul discuțiilor a fost acționarea pentru soluționarea problemelor observate, în detrimentul unei atitudini pasive care „așteaptă soluții”, unde „acțiunea” poate presupune orice măsură, de la începerea unei afaceri, la inițierea unei sesiuni de formare pentru cei cu o anumită nevoie sau implicarea în politici publice/luarea deciziilor în societate.

Soluții specifice identificate în cadrul discuțiilor

  1. îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare în carieră, la care copiii să poată avea acces de la cele mai fragede vârste;
  2. campanii de informare pentru părinți și elevi, deopotrivă, despre beneficiile fiecărei meserii;
  3. investiția în infrastructură și dezvoltare regională (pentru a reduce din efectul de migrare a tinerilor către orașele mari unde opțiunile profesionate sunt limitate față de cele disponibile în localități mai mici);
  4. schimbarea modului de finanțare a învățământului superior pentru a putea genera schimbare în grila de programe de studiu oferite și corelarea cu politicile de evaluare (externă) a calității, a.i. să se încurajeze actualizarea ofertei educaționale cu nevoia pieței muncii;
  5. + corelat cu politici de tranziție/adaptare a cadrelor didactice care ar putea rămâne fără locuri de muncă odată cu închiderea unor programe, în timp ce programele noi propuse vor avea nevoie de resursă umană (ex. programe de convertire profesională adresate cadrelor didactice / programe de formare continuă care să îi sprijine în demersul lor de dobândire a competențelor de predare de care au nevoie pentru a face față provocărilor actuale, dinamice);
  6. creșterea relevanței activităților practice (din cadrul programelor de studiu) – ex. flexibilizarea cadrului de colaborare dintre universități și companii din mediul privat pentru garantarea accesului studenților la stagii de practică și ore de „laborator”de calitate;
  7. dezvoltarea, implementarea și evaluarea instrumentelor de corelare a pieței muncii cu oferta educațională;
  8. update curriculum, prin implicarea tuturor actorilor (părinți și elevi/studenți deopotrivă);
  9. pregătirea sistemului educațional și a societății pentru fluctuațiile demografice care urmează (ex. pentru momentul în care generația „decrețeilor” va ajunge la vârsta de pensionare);
  10. dezvoltarea, în segementul de educație obligatorie, a competențelor de generare de locuri de muncă;
  11. pregătirea societății pentru momentul în care robotizarea / dezvoltările tehnologice vor determina dispariția unor locuri de muncă/profesii răspunzând la întrebarea: „de ce competențe au nevoie persoanele care în viitor nu vor avea un loc de muncă?”
  12. dezvoltarea programelor de reconversie profesională.

În urma dezbaterii, precum și a colectării de recomandări prin intermediul formularului de înscriere, principalele concluzii vor fi integrate în analiza finală a tematicii, din care vom dezvolta împreună cu partenerii și experți un document de poziție promovat și inaintat către decidenți.

Mulțumim tuturor celor prezenți la dezbatere și vom reveni atât pe website cât și prin intermediul unui newsletter, cu forma finală a documentului.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>
*
*