InfoCPEdu – Infrastructura școlară
Pornind de la datele statistice care arată decalaje mari între condiţiile oferite elevilor în şcoli, Ministerul Educaţiei a elaborat un proiect de „Strategie privind modernizarea infrastructurii educaţionale”, care vizează reabilitarea spaţiilor de învăţare din şcolile din mediul rural şi urban, dotarea cu grupuri sanitare, laboratoare, dar şi construirea de campusuri şcolare. Măsurile ar urma să fie puse în practică în următorii şase ani.
Potrivit proiectului:
- peste jumătate (56%) din elevii din România învaţă în şcoli supraaglomerate sau subutilizate;
- aproximativ 30% din şcolile din România nu au grupuri sanitare în interior, iar diferenţa dintre mediul urban şi cel rural este evidentă: 38% în mediul rural, comparativ cu 7% în mediul urban;
- în peste 3.800 de şcoli nu există laboratoare;
- 22% din elevi învaţă în şcoli supraaglomerate, şcoli cu o capacitate insuficientă în raport cu numărul elevilor înscrişi;
- 34% din elevi (aproximativ unul din trei elevi) învaţă în şcoli care au capacitate excedentară în raport cu numărul elevilor;
- Doar 30% din unităţile de învăţământ au capacitate adecvată;
- În mediul urban, 14,5% din unităţile de învăţământ au o capacitate insuficientă, comparativ cu 8,8% din mediul rural;
- fenomenul supraaglomerării este mai larg răspândit în unităţile de învăţământ secundar: 14% din unităţile de învăţământ secundar au capacitate insuficientă în raport cu populaţia şcolară, comparativ cu doar 2,4% din şcolile primare”, se arată în proiect;
- peste 230.000 de elevi la nivel naţional învaţă în unităţi şcolare care nu au grupuri sanitare în interior, aproximativ 30% din şcolile din România fiind în această situaţie;
- două din zece şcoli din mediul urban şi şase din zece şcoli din mediul rural nu sunt dotate cu bibliotecă;
- peste 42% din clădirile în care funcţionează şcoli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, iar aproximativ o treime din aceste clădiri au fost construite înainte de 1963.
Totodată, MEN are în vedere şi construirea şi reabilitarea de campusuri şcolare. Aceste măsuri din proiectul „Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023” au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei Naţionale.
În același timp, viaţa a sute de mii de elevi este pusă în pericol în cazul unui seism puternic, avertizează specialiştii în educaţie după ce tavanul unei şcoli din Alexandria s-a prăbuşit în luna noiembrie. Este cea de a treia unitate şcolară al cărei tavan se dărâmă în acest an, fără să fi avut loc măcar vreun cutremur intens.
Potrivit Legii Educaţiei Naţionale, autorităţile locale sunt responsabile de „buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea“, asta incluzând şi reabilitarea clădirilor unde învaţă elevii. Anul trecut, primăriile au dat aproximativ 36 de milioane de lei pentru reparaţii capitale în şcoli (2.99% din bugetul care vizează unităţile de învăţământ), se arată într-un raport prezentat de Coaliţia pentru Educaţie şi Centrul de Politici Educaţional.