Pornind de la datele statistice care arată decalaje mari între condiţiile oferite elevilor în şcoli, Ministerul Educaţiei a elaborat un proiect de „Strategie privind modernizarea infrastructurii educaţionale”, care vizează reabilitarea spaţiilor de învăţare din şcolile din mediul rural şi urban, dotarea cu grupuri sanitare, laboratoare, dar şi construirea de campusuri şcolare. Măsurile ar urma să fie puse în practică în
Conform Legii educației naționale nr. 1/2011, finanțarea educației naționale ar trebui să beneficieze anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale de minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Învățământul de stat este gratuit, iar pentru unele activități, niveluri, cicluri și programe
Potrivit datelor publicate pentru anul 2016 de Institutul Național de Statistică, la nivelul eșantionului analizat, peste două treimi dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani și-au încheiat studiile, iar jumătate dintre aceștia le-au încheiat la un nivel medi u de instruire . 39,1% consideră că nivelul de instruire absolvit este suficient, acesta fiind principalul motiv pentru care
Datele Eurostat arată fără echivoc faptul că rata de ocupare pentru absolvenții de învățământ superior (77,1%) și de școli profesionale (65,4%) este mai mare decât cea a absolvenți de învățământ secundar (liceu) generalist (45,4%) atât în România, cât și la nivelul UE. Rata de ocupare nu ne spune insă nimic despre calitatea muncii și relevanța studiilor pentru obținerea job-ului. Ne
Rata de promovare înregistrată de absolvenţii care au susţinut examenul de Bacalaureat în acest an a fost de 70,92%, cea mai mare din ultimii 8 ani. 93.640 de candidaţi dintr-un total de 128.509 candidaţi prezenţi au obținut nota de trecere. Cea mai scăzută rată de reușită a fost înregistrată în rândul elevilor care provin din mediul rural, absolvenți de
În România, dintre elevii de nivel liceal, în 2014, doar 9,25% erau înscriși în învățământul profesional. În ce privește promoția 2014, din 12000 de elevi înscriși doar 16,58% se angajează până în luna septembrie 2014, iar doar 26,12% își continuă. 46,73% dintre absolvenți nu sunt nici angajați, nici nu își continuă studiile.
Arhitectura sistemului educațional diferă de la o țară a alta, în funcție de factori precum nevoile societății și viziunea factorilor decizionali. Imaginea de ansamblu a acestei arhitecturi, cu toate opțiunile și posibilitățile de calificare, de dezvoltare și inserție pe piața muncii, este esențială în toate etapele formării unei persoane. Vă prezentăm un infografic care surprinde această imagine a parcursului și
